Prezentare locală a comunei Bascov

Comuna Bascov face perte din zona preoraseneasca a numicipiului Pitesti, resedinta judetului Arges, fata de care centrul comunei se afla la o distanta de numai 7 km. Ea este amplasata la nord de municipiul Pitesti, pe malul drept al raului Arges, avand coordonatele geografice latitudine N 44 grade 50 minute si longitudine E 24 grade 52 minute si are ca vecini:

• sud – Municipiului Pitesti
• est – Comuna Budeasa
• nord – Comuna Merisani
• nord-vest – Comuna Draganu
• sud-vest – Comuna Babana

    Intre anii 1960-1968, comuna Bascov a apartinut administrativ de municipiul Pitesti, iar din 1968 s-a contopit cu Valea Ursului.
Comuna Bascov cuprinde satele:

• Bascov
• Braileni
• Glamboc
• Mica
• Prislopul Mic
• Scheau
• Uiasca
• Valea Ursului

    Relieful
Comuna Bascov se afla asezata in zona de contact a locurilor de tranzitie ale Piemontului Getic cu Campia inalta a Pitestilor. Astfel, ea cuprinde o parte din lunca Argesului, pe psrtea dreapta a acestuia, sise intinde pe Platforma Cotmenei, care are aspect de campie inalta, constituind o suprafata de tranzitie intre dealurile subcarpatice si campie, cu terenul relativ plan, stabil si neinundabil.
Ca aspect general, comuna este asezata in zona de trecere de la lunca la platforma amintita si se intinde pe o suprafata aproape orizontala, in zona centrala, cu usoara inclinatie spre sud.

Reteaua hidrografica
Pe teritoriul comunei Bascov este reprezentata prin raul Arges, care curge din directia nord-sud, pe partea stanga a comunei, taind lunca acesteia, si de garla Bascov, care colecteaza apele ce se scurg de pe dealuri si se varsa in raul Arges, in partea de sud a comunei.
Prezenta apei lacurilor de acumulare a imprimat unele schimbari in microclimatul comunei, in fauna si flora sa.
In ceea ce priveste apele freatice, nivelul acestora este aproape permanent, fapt care face ca ele sa nu influenteze radical procesul de formare a solurilor de pe aceste platforme.
Reteaua hidrografica de pe teritoriul comunei Bascov este reprezentata de apele raului Arges colectate in lacurile de acumulare Bascov si Budeasa pentru crearea microcentralei Bascov, cat si de raul Bascov, care colecteaza apele ce se scurg de pe dealuri.

Flora si fauna
Flora si fauna domestica existente aici sunt cele corespunzatoare zonei in care comuna se afla situata. Tot aici cresc ierburi perene naturale, cu valoare nutritiva ridicata, precum si furaje de semanatura ca ovazul, orzul, trifoiul, lucerna etc. Pe lunca Argesului si pe cea a garlei Bascov cresc cu rezultate bune cereale ca porumbul, graul, plante furajere si leguminoase dintre cele mai variate, predominand varza, cartoful, sfecla, ardeiul, tomatele, ceapa s.a.

Caile de comunicatie
Legaturile comunei Bascov cu localitatile invecinate se realizeaza pe cale rutiera si feroviara.

• DN7-E51 Bucuresti – Pitesti – Ramnicu Valcea, care trece pe teritoriului comunei Bascov pe o distanta de cca. 7.5 km, este drum asfaltat care asigura legatura comunei Bascov cu municipiul Pitesti si intre centrul comunei si satele din vest ale acesteia, adica Glamboc, Valea Ursului, Braileni, Mica, Prislopu Mic.
• DJ703 in directia Pitesti-Curtea de Arges se ramifica din DN7-E15 chiar in centrul comunei Bascov.

    Solurile
Asezarea comunei Bascov in imediata vecinatate a municipiului Pitesti, care se afla intr-o rapida si permanenta dezvoltare datorita exploziei industriale care a avut loc aici in ultimii ani si a carui piata solicita cantitati din ce in ce mai mari de produse agro-alimentare care trebuie asigurate de agricultura din comunele limitrofe a impus specialistilor din agricultura comunei noastre o studiere atenta a solului acesteia pentru folosirea lui eficienta.
Pe Platforma Cotmenei, puternica, fracmentata de vai si dealuri, acolo unde in general drenajul este defectuos, se creeaza panze temporare de apa freatica, care provoaca un exces de apa dupa precipitatiile mai abundente si care influenteaza negativ si in mod substantial directia de evolutie a solurilor si proprietatile fizico-chimice ale acestora.
Aici intalnim soluri sarace in substante nutritive de baza pentru plante, de culoare deschisa din cauza ploilor care le spala in special toamna si primavara, aceasta spalare fiind foarte intensa incat lipsa humusului a dus la desfacerea argilei in partile lui componente.